Dezvoltarea vorbirii si afectivitatii sugarului

Dezvoltarea normala a vorbirii trebuie sa fie o preocupare permanenta a mamei. Legata de dezvoltarea vorbirii este si dezvoltarea gandirii. Cea mai buna metoda pentru stabilirea vorbirii este ca mama si ceilalti membrii ai familiei sa-i vorbeasca cu orice prilej: baie, joc, alimentatie, dar sa nu intrebuinteze cuvinte greu de pronuntat pentru copil.

Familia copilului se va preocupa sa-i provoace stari afective pozitive, care-l vor determina sa primeasca cu placere ceea ce i se ofera.

Grija de a crea copilului o stare de bunavoie trebuie sa fie permanenta, chiar de la nasterea lui. Voia buna contribuie la dezvoltarea corpului, sufletului si a mintii copilului, il face voios si bine dispus sa primeasca cu placere toate actiunile educative.

Copilul care este parasit, singur in pat, fara sa i se vorbeasca, fara sa i se faca jocuri, fara sa i se arate dragoste, devine trist, suparacios, nu se dezvolta normal, nici din punc de vedere fizic nici din punnctul de vedere al inteligentei si al afectivitatii.