Craciunul in traditia romaneasca

Peste tot unde exista suflare romanesca cu simtamant crestin, Crăciunul este una din cele mai importante sarbatori religioase, este sarbatoarea Nasterii Domnului, prilej de bucurie, pace si liniste spirituala. Este o zi în care daruim si primim multa iubire si caldura sufleteasca. Acest lucru se remarca în entuziasmul cu care se fac pregatirile pentru Craciun.

Credinţă şi legende

Pentru lingvisti, cuvantul "Craciun" este un cuvant ciudat. Unii sustin că ar proveni din limba latina, si anume din "creatio", care inseamnă creatiune, nastere. Ramane însă o pura ipoteza. Altii sustin că e vorba de un cuvant mult mai vechi, tracic, dinainte de romanizarea Daciei. In folclor se spune că Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însotita de dreptul Iosif, din casa în casa, rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost. Ajungand la casa unui anume Craciun, este dusa de sotia acestuia în grajd, unde da nastere lui Iisus. De asemenea, se spune ca in noaptea sfantă a nasterii lui Cristos s-au deschis cerurile si Duhul Sfant a coborat deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminand grajdul in care domnea intunericul. Deci Craciunul este o sarbatoare sfantă care aduce lumina in sufletele oamenilor.

Colindele de Crăciun

Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este "mersul cu icoana", un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român.

Colindele, precum şi obiceiurile colindelor sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "Scoală, gazdă, din pătuţ" există şi la văleni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé".

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după litie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipă Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu preţuit de toată lumea.

Citește și despre 5 tradiții de Crăciun pentru un An Nou plin de noroc.